TILÍNCĂ, tilinci, s. f. Vechi instrument muzical popular de suflat, asemănător cu fluierul, dar fără găuri laterale, făcut din scoarță de paltin, răchită, tei etc. [Var.: tilíngă s. f.] – Cf. tilinc. Vezi definitia »

GRĂDINĂREÁSĂ, grădinărese, s. f. Femeie care se ocupă de cultivarea unei grădini; soție de grădinar. – Grădinar + suf. -easă. Vezi definitia »

piesă la căruță Vezi definitia »

CALCOZÍNĂ s.f. Sulfură naturală de cupru. [< fr. chalcosine]. Vezi definitia »

rătioáră, rătioáre, s.f. (reg.) crenguță; vreasc; surcea. Vezi definitia »