ESICÁSM s. n. doctrină mistică monahală care propaga descoperirea sensibilă a divinității cu ajutorul anumitor tehnici fiziologice și mintale de concentrare. (< it. esicasmo) Vezi definitia »

CEZANÍSM SE-ZA-/ s. n. direcție impresionistă în pictură, în care se manifestă preocuparea de a da ritm și cadență compoziției. (< fr. cézannisme) Vezi definitia »

TRICROÍSM s.n. (Fiz.) Fenomen produs de un corp care prezintă trei culori distribuite diferit. [Pron. -cro-ism. / < fr. trichroisme]. Vezi definitia »

RITUALÍSM s.n. Tendință manifestată în biserica anglicană de a exagera importanța ceremoniilor cultului; formalism religios. [< fr. ritualisme]. Vezi definitia »

ANALFABETÍSM s. n. Situația aceluia sau a acelora care nu știu să scrie și să citească; neștiință de carte. – Din fr. analphabétisme. Vezi definitia »