FOCOMÉTRU s.n. Aparat pentru măsurarea distanței focale. [< fr. focomètre]. Vezi definitia »

CONTRAMÁISTRU, contramaiștri, s. m. 1. Muncitor calificat care supraveghează și dirijează un sector dintr-o întreprindere industrială. 2. (În vechea organizare a armatei) Grad în corpul subofițerilor de marină; persoană care avea acest grad. – Contra¹- + maistru (după fr. contremaître). Vezi definitia »

CRIOMÉTRU s. n. instrument folosit în criometrie; crioscop. (< fr. cryomètre) Vezi definitia »

ANTROPOMÉTRU s. n. instrument în antropometrie. (< fr. anthropomètre) Vezi definitia »

VARIOMÉTRU s. n. 1. aparat pentru măsurarea variațiilor câmpului magnetic pământesc. 2. instrument pentru măsurarea modificărilor presiunii atmosferice. ◊ aparat pentru măsurarea vitezei pe verticală a avioanelor. 3. dispozitiv pentru reglarea fină a inductanței unui circuit. (< fr. variomètre) Vezi definitia »