STÂNGÍSM s.n. Concepție și practică sectară în mișcarea comunistă și muncitorească, expresie a unui „revoluționarism grăbit”, care nu ține seama de etapa revoluționară și de nivelul conștiinței politice a maselor. [< stâng + -ism, după rus. levizna]. Vezi definitia »

SINCRONÍSM s. n. 1. proprietate a unor fenomene periodice asemănătoare de a se desfășura simultan; stare a ceea ce este sincron. ◊ (cinem.) concordanță într-un film între înregistrările sonore și cele ale imaginilor. 2. principiu derivat din teoria „imitației” a lui Gabriel Tarde, susținut de Eugen Lovinescu, potrivit căruia, în epoca modernă, cultura (și toate instituțiile) unui popor se dezvoltă, prin imitație și adaptare, în strânsă interdependență cu celelalte culturi. (< fr. synchronisme) Vezi definitia »

TRADE-UNIONÍSM s. n. curent reformist în mișcarea muncitorească potrivit căruia lupta clasei muncitoare trebuie să se rezume la revendicări economice. (< fr. trade-unionisme, engl. trade unionism) Vezi definitia »

BOLȘEVÍSM s.n. Curent de gândire politică comunistă, apărut în Rusia la începutul secolului XX; leninism. [< rus. bolșevizm, cf. fr. bolchevisme]. Vezi definitia »

MARÁSM s. n. 1. demoralizare, decădere morală, descurajare. ◊ stare de stagnare, de criză (economică, politică, socială etc.). 2. epuizare fizică, stare generală proastă a organismului. (< fr. marasme, gr. marasmos) Vezi definitia »