VÓLTĂ s. f. 1. mișcare în cerc făcută de un călăreț cu calul într-un manej. 2. (fig.) schimbare (bruscă) de atitudine. ◊ (scrimă) mișcare pentru a para o lovitură a adversarului. 3. schimbare de direcție a unei nave. 4. buclă de fixare a capătului unei parâme. 5. (muz.) volta. ◊ diviziune a canțonei. (< fr. volte) Vezi definitia »

boltă, bolte s. f. (friz.) breton. Vezi definitia »

LEUCOTAXÍNĂ s.f. (Med.) Substanță produsă de țesuturile inflamate care mărește permeabilitatea capilară, ușurând migrarea leucocitelor spre focarul inflamator. [Pron. le-u-. / < fr. leucotaxine]. Vezi definitia »

ADENÍNĂ s. f. bază azotată purinică din acizii nucleici. (< fr. adénine) Vezi definitia »

DESCENDÉNȚĂ, descendențe, s. f. 1. Înrudire în linie coborâtoare; filiație. 2. (Cu sens colectiv) Posteritate, urmași. – Din fr. descendance. Vezi definitia »