peregrín (peregríni), s. m. – Pelerin; drumeț. Lat. peregrinus (sec. XIX). E dubletul lui pelerin, s. m., din fr. pélerin. – Der. peregrina, vb. (a călători în locuri depărtate, a face hagialîc); peregrinaj, s. n. (călătorie); pelerinaj, s. n. (hagialîc); pelerină, s. f., din fr. pèlerine. Vezi definitia »

SUPERFÍN, -Ă adj. foarte fin, de cea mai bună calitate; extrafin. (< fr. superfin) Vezi definitia »

ALADIN, erou al unui basm din „O mie și una de nopți”, posesor al unel lămpi fermecate care, prin frecare sau răsucire, îi îndeplinea toate dorințele. Vezi definitia »

OPALÍN, -Ă adj. Opalescent. [< fr. opalin]. Vezi definitia »

ASASÍN, -Ă, asasini, -e, s. m., s. f. Persoană care omoară premeditat pe cineva; ucigaș. – Din fr. assassin. Vezi definitia »