AFONÍE s.f. 1. Pierdere patologică a glasului. 2. (Fig.) Răgușeală. [< fr. aphonie, cf. gr. aphonia]. Vezi definitia »

reacție proprie unor indivizi, caracterizată prin sensibilitate sau intoleranță la unele medicamente, alimente , mirosuri, etc, și care se manifestă, de obicei, prin urticarie. [Pr.: -di-o-] – Din fr. idiosyncrasie. Vezi definitia »

CINOREXÍE s.f. Foame puternică, manifestată mai ales ca simptom al unor boli ale tubului digestiv. [Gen. -iei. / < fr. cynorexie, cf. gr. kyon – câine, orexis – foame]. Vezi definitia »

BLENURÍE s. f. prezența de mucozități în urină. (< fr. blennurie) Vezi definitia »

PARACIVILIZÁȚIE, paracivilizații, s. f. (Livr.) Stare inferioară civilizației; manifestare ce mimează civilizația autentică; care se află la marginea civilizației. – Para²- + civilizație. Vezi definitia »