EFECTÓR, efectori, s. m. (Biol.; adesea adjectival) 1. Organ care acționează sub comanda sistemului nervos central la stimuli externi sau interni primiți de organele receptoare. 2. Substanță care modifică activitatea unor enzime. – Din fr. effecteur, lat. effector. Vezi definitia »

DOGORITÓR, -OÁRE, dogoritori, -oare adj. Care dogorește. [Var.: dogorîtor, -oare adj.] – Din dogori + suf. -(i)tor. Vezi definitia »

INCRUSTATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care lucrează obiecte incrustate. (după fr. incrusteur) Vezi definitia »

muncitor care monteaza,ancoreaza,repara si intretine antene de radiorelee si televiziune implicit fidere, sisteme de balizaj si impamantari. Vezi definitia »

TENDÓR s. n. dispozitiv pentru întinderea unor cabluri de ancorare. (< fr. tendeur) Vezi definitia »