OLONOMÍE s.f. Proprietate a unui sistem de puncte materiale sau de corpuri rigide de a avea legături olonome. [Gen. -iei. / < fr. holonomie]. Vezi definitia »

PARATONÍE s.f. Tulburare a tonusului muscular, constând în contractarea mușchilor atunci când ar trebui să se relaxeze. [Gen. -iei. / < fr. paratonie, cf. gr. para – lângă, tonos – tensiune]. Vezi definitia »

ORGANOTERAPÍE, organoterapii, s. f. Tratament medical care constă în administrarea de extracte de organe sau de glande endocrine; opoterapie. – Din fr. organothérapie. Vezi definitia »

HISTAMINEMÍE s.f. (Med.) Prezență a histaminei în sânge. [Gen. -iei. / < fr. histaminémie]. Vezi definitia »

AUTOTROFÍE s. f. Mod de hrănire specific organismelor autotrofe. [Pr.: a-u-] – Din fr. autotrophie. Vezi definitia »