slugăritór, slugăritoáre, adj., s.m. și f. (înv.) devotat. Vezi definitia »

DEZGUSTĂTÓR, -OÁRE adj. Care trezește dezgust; respingător, scârbos. [< dezgusta + -tor]. Vezi definitia »

PRORÉCTOR s.m. Locțiitor al unui rector. [Cf. engl. prorector]. Vezi definitia »

jugănitór, jugănitóri, s.m. (pop., înv.) cel care jugănește (v.) animalele. Vezi definitia »

INDUCTÓR, -OÁRE adj. (Electr.) Care produce un câmp electromagnetic ce acționează asupra unui organ; care produce, transmite un curent de inducție. // s.n. 1. Parte a unei mașini electrice în care se formează curentul de inducție. 2. Mic generator electric manual care funcționează prin inducție electromagnetică. [Cf. fr. inducteur]. Vezi definitia »