BÍȚĂ s. m. (Reg.) Bădiță. – Prescurtare din bădiță. Vezi definitia »

OFRÁNDĂ s.f. Jertfă adusă unei divinități sau preotului ei pe altar. ♦ (Fig.) Dar, binefacere, pomană; omagiu. [< fr. offrande]. Vezi definitia »

PROLÉMĂ, proleme, s. f. (Log.) Propoziție sau serie de propoziții care servesc ca bază unei leme. – Din fr. prolemme. Vezi definitia »

PSEUDARTRÓZĂ s.f. Articulație anormală care se formează la nivelul unei fracturi neconsolidate. [< fr. pseudarthrose, cf. gr. pseudos – fals, arthron – articulație]. Vezi definitia »

VERDEÁȚĂ, (2) verdețuri, s. f. 1. Culoarea verde a vegetației. ♦ (Concr.) Mulțime de frunze, de ramuri, de ierburi verzi. 2. (La sg.) Frunze de pătrunjel, de mărar, de leuștean etc., folosite în alimentație; (la pl.) zarzavaturi, legume (proaspete). 3. Compus: (Bot.) verdeața-zidurilor = nume dat unor specii de alge verzi care cresc pe stânci, pe ziduri umede, pe scoarța arborilor. – Verde + suf. -eață. Vezi definitia »