PANMIELOFTIZÍE s. f. Boală a măduvei osoase caracterizată prin scăderea până la dispariție a celulelor care fabrică elementele celulare ale sângelui. [Pr.: -mi-e-] – Din fr. panmyélophtisie. Vezi definitia »

TORACOSCOPÍE s. f. pleuroscopie. (< fr. thoracoscopie) Vezi definitia »

ISPRĂVNICÍE, isprăvnicii, s. f. 1. Funcția de ispravnic. 2. Instituție condusă de ispravnic; reședința ispravnicului. – Ispravnic + suf. -le. Vezi definitia »

BIBLIOTERAPÍE s. f. metodă de tratament în psihiatrie prin lecturi. (< fr. bibliothérapie) Vezi definitia »

AGAMOGONÍE s. f. agamogeneză. (< germ. Agamogonie, engl. agamogony) Vezi definitia »