ZELOTÍSM s.n. 1. Mișcare naționalistă extremistă printre evrei, în antichitate, ai cărei adepți se entuziasmau pentru legea lui Moise și evitau contactul cu cei de alt neam. 2. Exces de zel, fanatism religios. (din fr. zélotisme) Vezi definitia »

PLURILINGVÍSM s. n. multilingvism. (< fr. plurilinguisme) Vezi definitia »

CONTEMPLATIVÍSM s. n. orientare gnoseologică specifică materialismului premarxist, care atribuie individului un rol pasiv în procesul cunoașterii. (< contemplativ + -ism) Vezi definitia »

PRACTICÍSM s. n. predilecție spre activitatea practică. ◊ simț, spirit practic. (< rus. prakticizm, germ. Praktizismus) Vezi definitia »

CODÍSM s. n. (Ieșit din uz) Tendință de negare a importanței teoriei revoluționare și a rolului conducător al partidului comunist în lupta pentru instaurarea dictaturii proletariatului. – Coadă + suf. -ism. (după rus. hvostizm). Vezi definitia »