SONORITÁTE, sonorități, s. f. 1. Însușirea de a fi sonor. ♦ Muzicalitate. ♦ Sunet sau grup de sunete (caracteristice); nuanță. 2. Proprietate a unor corpuri de a propaga și de a amplifica sunetele; rezonanță. – Din fr. sonorité, lat. sonoritas, -atis. Vezi definitia »

CORPORALITÁTE s.f. Însușirea de a fi corporal, de a avea un corp. [Cf. fr. corporalité]. Vezi definitia »

IMPETUOZITÁTE s.f. Calitatea de a fi impetuos. [Pron. -tu-o-. / cf. fr. impétuosité]. Vezi definitia »

IMPARICOPITÁTE s.n.pl. Ordin de mamifere copitate, erbivore, nerumegătoare, cu un număr impar de degete; perisodactile; (la sg.) animal din acest ordin. [După fr. imparidigités]. Vezi definitia »

FERMITÁTE s.f. Hotărâre neclintită, statornicie. [< ferm + -itate. / cf. fr. fermeté]. Vezi definitia »