MANCIPÁȚIE s. f. (ant.) mod de achiziționare a unei proprietăți (în prezența unor martori și potrivit unei ceremonii speciale). (< lat. mancipatio, fr. mancipation) Vezi definitia »

INSTITÚȚIE s. f. 1. formă de organizare a unor raporturi sociale, parte a suprastructurii. 2. organ, unitate cu caracter politic, economic, administrativ etc. care desfășoară o anumită activitate. ◊ așezământ. (< fr. institution, lat. institutio) Vezi definitia »

RÚPIE, rupii, s. f. Monedă de argint care constituie unitatea sistemului monetar din India, Nepal etc. ♦ Veche monedă turcească de aur. – Din fr. roupie. Vezi definitia »

MONOMAHÍE s.f. Luptă între doi oameni; duel prevăzut de legile medievale ca probă judiciară. [Gen. -iei. / < fr. monomachie, cf. gr. monos – unic, mache – luptă]. Vezi definitia »

CONVERTINEMÍE s. f. prezența convertinei în sânge. (< fr. convertinémie) Vezi definitia »