CIVÍL, -Ă adj. 1. Privitor la cetățenii unui stat; referitor la raporturile juridice dintre cetățeni. ◊ Drept civil = ramură a dreptului care se ocupă cu condițiile persoanelor, raporturile lor de familie și diferite legături juridice care dau naștere la drepturi, obligații etc.; cod civil = totalitatea normelor juridice care reglementează raporturile de drept civil; stare civilă = situația unei persoane așa cum rezultă din actele sale privitoare la naștere, căsătorie etc.; ofițer al stării civile = delegat al puterii de stat însărcinat cu încheierea actelor de stare civilă; parte civilă = partea care pretinde despăgubiri pentru daunele suferite cu ocazia unei infracțiuni. 2. Care nu este militar, lipsit de caracter milităresc. ◊ Război civil = conflict armat pentru putere între două grupuri adverse din același stat. // s.m. și f. Persoană care nu face parte din armată. [Var. țivil, -ă adj., s.m.f. / < lat. civilis, cf. it. civile, fr. civil]. Vezi definitia »

CALCULÁBIL, -Ă, calculabili, -e, adj. Care poate fi calculat. – După fr. calculable. Vezi definitia »

LIBERÁBIL, -Ă, liberabili, -e, adj. (Despre imobile) Care poate fi eliberat (imediat). – Din fr. libérable. Vezi definitia »

DECLINÁBIL, -Ă adj. care se poate declina (I, 1). (< fr. déclinable, lat. declinabilis) Vezi definitia »

GENERALIZÁBIL, -Ă adj. care se poate generaliza. (< fr. généralisable) Vezi definitia »