CUTRÉMUR, cutremure, s. n. 1. Mișcare puternică și bruscă, verticală, orizontală sau de torsiune a scoarței pământului, provocată de dislocări subterane, de erupții vulcanice etc.; seism. 2. Fig. Înfiorare, cutremurare, fior; p. ext. teamă, frică, groază; panică. – Din cutremura (derivat regresiv). Vezi definitia »

ELECTROBÚR s.n. Electrotrepan. [< fr. électrobur, rus. elektrobur]. Vezi definitia »

PELÚR adj. invar. Hârtie pelur (și s.n.) = Hârtie foarte subțire și ușor transparentă, folosită mai ales la mașina de scris; hârtie-foiță. [< fr. pelure]. Vezi definitia »

HAUTPARLEUR [OPARLÖR] s.n. difuzor. (< fr. haut-parleur) Vezi definitia »

RAISONNEUR [RE-ZO-NÖR] s. m. personaj care reflectează asupra acțiunii unei opere literare, a unei piese de teatru, a unui film sau asupra celorlalte personaje. ◊ cel care face obiecții în orice împrejurare, care reflectează îndelung, spunându-și gândurile. (< fr. raisonneur) Vezi definitia »