BIOGÉN, -Ă, biogeni, -e, adj. 1. (Despre roci) Care rezultă din țesuturi vii. 2. (Despre elemente chimice) Care a contribuit la apariția vieții pe Pământ. ♦ (Substantivat, n.) Îngrășământ agricol obținut din culturi de bacterii bogate în azot. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biogène. Vezi definitia »

REFRÉN s. n. 1. vers (grup de versuri) repetat după fiecare strofă a unei poezii sau după un cuplet. 2. frază muzicală care se repetă după fiecare cuplet al unui cântec. ◊ secțiunea de bază a rondoului, care se repetă de mai multe ori. 3. (fig.) cuvânt, frază, expresie care se repetă stereotip. (< fr. refrain) Vezi definitia »

GRATÉN s. n. (Franțuzism) Preparat culinar (acoperit cu pesmet) copt în cuptor. – Din fr. gratin. Vezi definitia »

ANTIGÉN s. n. Substanță de natură proteică, determinând, la introducerea în organism, apariția unui anticorp. – Din fr. antigène. Vezi definitia »

DEJALÉN s. n. țesătură fină de bumbac, folosită pentru confecționarea cămășilor bărbătești, a bluzelor etc. (după engl. delaine) Vezi definitia »