TÚRBĂ¹, turbe, s. f. Varietate de cărbune inferior, format prin carbonizarea parțială a unor resturi de plante de mlaștină și folosit mai ales drept combustibil. – Din fr. tourbe. Vezi definitia »

GRAMIÉRĂ s. f. balanță specială, în formă de sfert de cerc, în industria hârtiei și a celulozei la determinarea gramajului. (< gram + -ieră) Vezi definitia »

șárgă², șărgi, s.f. (reg.) 1. verigă care se pune în botul porcului. 2. (în forma: șarjă) cercel. Vezi definitia »

TANDRÉȚĂ s.f. v. tandrețe. Vezi definitia »

CONFIÉNȚĂ s. f. încredere în cineva. (< fr. confiance) Vezi definitia »