HIPERCRINÍE s.f. (Med.) Secreție excesivă a unei glande endocrine. [Gen. -iei. / < fr. hypercrinie, cf. gr. hyper – peste, krinein – a secreta]. Vezi definitia »

mólie (mólii), s. f. – Nume dat mai multor specii de fluturi mici. Sl. molĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 30; Cihac, II, 202; Conev 52), cf. slov., cr., rus. molj, mag. moly. – Der. molete, s. m. (vierme ce trăiește în făină, Tenebrio molitor), reconstituit din pl. moleți, din bg. molec „molie” (Candrea). Vezi definitia »

NOMOGRAFÍE s. f. Disciplină matematică având ca obiect întocmirea și folosirea nomogramelor. – Din fr. nomographie. Vezi definitia »

ANOXÍE s.f. (Biol.) Lipsă a oxigenului din anumite țesuturi, în medii de cultură sau în aer. [Gen. -iei. / < fr. anoxie]. Vezi definitia »

BOTRÍDIE s.f. (Zool.) Organ special de fixare în formă de paletă sau franj, specific unor viermi paraziți. [Gen. -iei. / < fr. bothridie, cf. gr. bothrion – cavitate mică]. Vezi definitia »