necontentăluít, necontentăluítă, adj. (înv.) nemulțumit. Vezi definitia »

SĂPUNĂRÍT s. n. Dare percepută în țările românești, în evul mediu, de la cei care fabricau săpun. – Săpun + suf. -ărit. Vezi definitia »

NEREUȘÍT, -Ă, nereușiți, -te, adj. Care nu este reușit; neizbutit. ♦ (Substantivat, f.) Eșec, insucces. [Pr.: -re-u-] – Ne- + reușit. Vezi definitia »

ÎMBÂCSÍT, -Ă, îmbâcsiți, -te, adj. 1. Care este plin, înțesat de praf, de murdărie sau de miasme. 2. (Reg.) Care este umplut peste măsură; îndesat. – V. îmbâcsi. Vezi definitia »

DURÍT s. n. 1. mineral organic amorf, unul din componenții principali ai cărbunelui. 2. țeavă de cauciuc folosită la racordări. (< fr. durit) Vezi definitia »