PLACHÉTĂ, plachete, s. f. 1. Volum mic cu conținut literar, în special culegere de versuri; broșurică. 2. Medalie pătrată sau dreptunghiulară, care de obicei are o singură față modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripții și care se oferă ca recompensă la unele concursuri sportive, artistice etc. 3. (Biol.; în sintagma) Plachetă sanguină = trombocită. – Din fr. plaquette. Vezi definitia »

SUGATÍVĂ, sugative, adj. (În expr.) Hârtie sugativă (și substantivat, f.) = hârtie poroasă și groasă, special făcută pentru a suge cerneală; sugătoare. – Suge + suf. -ativă. Vezi definitia »

râlă² s.f. (reg.) șanț mic, rigolă. Vezi definitia »

PROPRETÚRĂ s. f. demnitatea, funcția de propretor. (< fr. propréture) Vezi definitia »

fârticúșă, fârticúșe, s.f. (reg.; la pl.) prune goldane. Vezi definitia »