HEMIATAXÍE s.f. Ataxie care afectează o jumătate a corpului. [Pron. -mi-a-, gen. -iei. / < fr. hémiataxie, cf. gr. hemi – jumătate, a – fără, taxis – ordine]. Vezi definitia »

APRAXÍE, apraxii, s. f. (Med.) Lipsă de coordonare în mișcări cauzată de leziuni ale creierului. – Din fr. apraxie. Vezi definitia »

LEXICOLOGÍE s. f. ramură a lingvisticii care studiază sistemul lexical al unei limbi. (< fr. lexicologie) Vezi definitia »

EXTÍNCȚIE s. f. stingere, slăbire (a unei acțiuni, oscilații etc.) ◊ micșorare, anulare a intensității unui fascicul de lumină. ◊ (fig.) stingere a vieții, moarte. (< fr. extinction, lat. exstinctio) Vezi definitia »

ISCODÉNIE, iscodenii, s. f. (Rar) Iscodeală (2). – Iscodi + suf. -enie. Vezi definitia »