DEMONSTRÁȚIE, demonstrații, s. f. 1. Dovedire, pe bază de argumente și de exemple concrete, a realității unui fapt; demonstrare, argumentare. ♦ Șir de calcule, de raționamente etc. prin care se dovedește adevărul unei teoreme sau conținutul unei formule. 2. Procedeu de adâncire deductivă a adevărului unui enunț. 3. Manifestație publică cu caracter politic-social. 4. Exteriorizare a unui sentiment. ♦ Demonstrație de forță = concentrare și desfășurare a unor forțe militare cu scopul de a intimida. – Din fr. démonstration, lat. demonstratio, (3) după rus. demonstrațiia. Vezi definitia »

PEGOMANȚÍE s. f. pretinsă artă de a ghici viitorul prin observarea apelor din fântâni. (< fr. pégomancie) Vezi definitia »

LEGÁȚIE s.f. Reprezentanță diplomatică permanentă într-un stat străin, inferioară în grad unei ambasade. ♦ Localul, sediul acestei reprezentanțe. [Gen. -iei, var. legațiune s.f. / cf. fr. légation, lat. legatio]. Vezi definitia »

BLENURÍE s. f. prezența de mucozități în urină. (< fr. blennurie) Vezi definitia »

PANTOCLASTÍE s. f. mania de a distruge totul. (< it. pantoclastia) Vezi definitia »