ODONTOLOGÍE s. f. Parte a anatomiei care se ocupă cu studiul dinților. – Din fr. odontologie. Vezi definitia »

FACOSCOPÍE s. f. procedeu de examinare a ochiului cu facoscopul. (< fr. phacoscopie) Vezi definitia »

AEROGEOLOGÍE s. f. Ansamblu de informații geologice culese din avion. [Pr.: a-e-ro-ge-o-] – Din germ. Aerogeologie. Vezi definitia »

COMEMORÁȚIE, comemorații, s. f. (Rar) Comemorare. – Din fr. commémoration, lat. commemoratio. Vezi definitia »

TELECOMUNICÁȚIE s.f. 1. Transmitere și recepție la distanță a unor sunete, a unor semne sau imagini, folosind numai fenomenele electromagnetice sau optice. 2. Legătură între două puncte între care se realizează telecomunicația (1). ♦ Sistem de telecomunicații = totalitatea mijloacelor tehnice dintr-un serviciu de telecomunicații, care formează o unitate. [Gen. -iei. / cf. fr. télécommunication]. Vezi definitia »