SFORĂRÍE, sforării, s. f. (Fam.) Uneltire, intrigă; aranjament (necinstit). – Sfoară + suf. -ărie. Vezi definitia »

LOGOPATÍE s.f. Defect de vorbire care constă în exprimarea încâlcită a gândurilor. [Gen. -iei. / < fr. logopathie, cf. gr. logos – vorbă, pathos – suferință]. Vezi definitia »

AUTOEDUCÁȚIE s. f. proces de formare a propriei personalități prin eforturi personale. (< auto¹- + educație) Vezi definitia »

HEMATOLOGÍE s. f. ramură a medicinei care studiază morfologia, fiziologia și patologia sângelui și a organelor hematopoietice. (< fr. hématologie) Vezi definitia »

FLEBOLOGÍE s.f. Ramură a medicinii care se ocupă cu studiul sistemului venos. [Gen. -iei. / < fr. phlébologie, cf. gr. phleps – venă, logos – studiu]. Vezi definitia »