ORNITOLOGÍE s. f. Parte a zoologiei care se ocupă cu studiul sistematicii, al morfologiei și al ecologiei păsărilor. – Din fr. ornithologie, germ. Ornithologie. Vezi definitia »

CONCENTRÁȚIE s.f. Grad de saturare, de densitate al unui corp; raportul care se stabilește între cantitatea de substanță dizolvată și cantitatea de solvent sau de soluție obținută. [Gen. -iei, var. concentrațiune s.f. / cf. fr. concentration, it. concentrazione]. Vezi definitia »

CORTICOTERAPÍE s.f. Tratament cu hormoni ai corticosuprarenalei. [Gen. -iei. / < fr. corticothérapie, cf. lat. cortex – scoarță, gr. therapeia – îngrijire]. Vezi definitia »

METRONOMÍE s. f. studiul instrumentelor și aparatelor de măsură. (< fr. métronomie) Vezi definitia »

Slavă Ție ! 1.(din ebr. hallelū Jah – conform traducerii Bibliei din lb. ebraica în lb. română) Vezi definitia »