ciocârlíe, ciocârlíi, s.f. (reg.) 1. (la plută) nuia cu laț de frânghie la un cap, cu care plutașii opresc pluta, agățând-o de cârmă; iapă, tenchi. 2. cui gros de lemn folosit la plug. 3. butaș de viță de vie. Vezi definitia »

DISPROZODÍE s. f. anomalie de ritm și de intonație în cazurile de afazie. (< fr. dysprosodie) Vezi definitia »

hardughíe, hardughíi, s.f. (pop.) 1. clădire mare, goală, neproporționată; șandrama. 2. (înv.) ruină, dărâmătură. 3. (înv. fig.; despre oameni) căzătură, prăpădit. Vezi definitia »

IHTIOFAGÍE s. f. faptul de a fi ihtiofag. (< fr. ichtyophagie) Vezi definitia »

NOVÁȚIE s.f. 1. Stingere a unei obligații prin crearea alteia noi, care se deosebește de prima prin calitatea debitorului sau a creditorului. 2. (Rar) Inovație. [Gen. -iei, var. novațiune s.f. / cf. fr. novation, lat. novatio]. Vezi definitia »