PARTÍD s.n. Grupare relativ organizată și stabilă care exprimă sintetic și reprezintă interesele unui anumit grup social, căutând să le apere și să le promoveze împotriva altora și luptând pentru cucerirea sau menținerea dominației politice. [Cf. fr. parti, după partidă]. Vezi definitia »

garid, garizi s. m. (intl.) proxenet. Vezi definitia »

PEROXÍD, peroxizi, s. m. Derivat al apei oxigenate, rezultat prin înlocuirea hidrogenului acesteia cu metale sau cu radicali organici. – Din fr. peroxyde. Vezi definitia »

DIOXÍD, dioxizi, s. m. (Chim.) Bioxid. – Din fr. dioxyde, engl. dioxide. Vezi definitia »

zid (-duri), s. n. – 1. Element de construcție vertical, fortificație, îngrăditură. – 2. Perete. – Megl. zid. Sl. zidŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 23; Cihac, II, 472; Conev 79), cf. bg., sb., cr., slov. zid. – Der. zidar, s. m. (muncitor care execută zidărie), din sl. zidarĭ, cf. sb., slov. zidar; zidărie, s. f. (meseria zidarului; construcție de zid); zidărit, s. n. (zidărie); zidi, vb. (a ridica un zid; a construi, a lucra, a edifica, a fabrica, a înălța; a făuri, a crea); din sl. zidati; ziditor, s. m. (întemeietor, constructor); ziditură, s. f. (clădire; creație). Vezi definitia »