DIPÓD, -Ă adj. (Despre versuri) Alcătuit din două picioare. [< fr. dipode, cf. gr. dis – doi, pous – picior]. Vezi definitia »

ANTICATÓD, anticatozi, s. m. Placă metalică montată în interiorul unui tub de raze X, care, lovită de razele catodice, devine izvor de raze X. – Fr. anticathode (< gr.). Vezi definitia »

ZĂVÓD¹, zăvoduri, s. n. (Reg.) Așezare temporară de pescari, organizată în vederea pescuitului; totalitatea instalațiilor și a uneltelor acestei așezări. – Din rus. zavod. Vezi definitia »

PROHÓD, prohoduri, s. n. Slujbă religioasă la înmormântările creștine; p. gener. înmormântare; prohodire, prohodit. ♦ Slujbă religioasă făcută în vinerea Paștilor, în amintirea morții lui Cristos. – Din sl. provodŭ. Vezi definitia »

ANÓD s.m. Electrod pozitiv al unei pile electrice, al unui aparat de electroliză etc. [< fr. anode]. Vezi definitia »