DELICVÉNT, -Ă s.m. și f. v. delincvent. Vezi definitia »

recalcitrant , incapatanat , fara stare , greu de convins in orice , o persoana dificila Vezi definitia »

EMINÉNT, -Ă adj. Excelent, excepțional, cu mari calități. [< fr. éminent, it. eminente, lat. eminens – dominant]. Vezi definitia »

Consimtamant, aprobare, incuviintare data cuiva pentru a face ceva; Expresie: A fi in asentimentul cuiva = a proceda in conformitate cu dorinta cuiva, a avea aprobarea cuiva intr-o actiune. Vezi definitia »

RESECVÉNT, -Ă adj. (despre o vale) cu direcție inversă văii consecvente. (< fr. réséquent) Vezi definitia »