EXPIAȚIÚNE s.f. v. expiație. Vezi definitia »

DETENȚIÚNE s. f. 1. reținere a cuiva în stare de arest pentru cercetare. 2. pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă dată. (< fr. détention, lat. detentio) Vezi definitia »

SUBJECȚIÚNE s.f. (Liv.) Ridicare a unei chestiuni, a unei probleme la care răspunde însuși cel care a pus-o. V. prolepsă. [Pron. -ți-u-. / cf. fr. subjection, germ. Subjektion]. Vezi definitia »

DICȚIÚNE, dicțiuni, s. f. Modul de a pronunța cuvintele, silabele și sunetele. ♦ (În teatru, cinematograf etc.) Artă de a pronunța corect și clar un text. [Pr.: -ți-u-. – Var.: dícție s. f.] – Din fr. diction, lat. dictio, -onis. Vezi definitia »

INTERCONEXIÚNE s.f. Sistem de legătură între mai multe rețele electrice, care asigură continuitatea debitului într-o regiune; interconectare. [Cf. fr. interconnexion]. Vezi definitia »