NICHELÍNĂ s.f. 1. Arseniură de nichel naturală. 2. Aliaj de nichel, cupru și zinc, folosit mai ales la fabricarea rezistențelor electrice. [< fr. nickeline]. Vezi definitia »

PACÍȘĂ, pacișe, s. f. (Pop.; mai ales la pl.) Fire de cânepă sau de in de calitate inferioară, care rămân în piepteni în timpul operației de pieptănare a fuiorului; câlți. [Pl. și: paciși. – Var.: păcíșă s. f.] – Din ucr. pačosy. Vezi definitia »

LAMPRÉTĂ s.f. Pește de mare de formă cilindrică și alungită, cu carnea gustoasă. [Cf. germ. Lamprete, lat. lampreda]. Vezi definitia »

MANIÉRĂ, maniere, s. f. 1. (La pl.) Mod de a se comporta sau de a se prezenta în societate; comportare, ținută. ◊ Codul manierelor elegante = ansamblu de reguli privitoare la buna purtare în societate. ♦ (La sg.) Politețe, amabilitate; bună-cuviință. 2. Fel, chip, mod, procedeu; modalitate. ◊ Loc. adv. De (așa) (sau de o) manieră... = în (așa) chip..., în (așa) mod... 3. Ansamblu de mijloace de expresie și de procedee care alcătuiesc stilul particular al unui artist. ♦ (Peior.) Tendință de a repeta, în artă, propriile procedee sau de a imita mecanic procedeele unui maestru. ♦ Folosire mecanică a unor procedee stilistice într-o operă literară, din cauza cărora se ajunge la artificialitate. [Pr.: -ni-e-] – Din fr. manière. Vezi definitia »

BODOGĂNEÁLĂ, bodogăneli, s. f. Vorbire înceată, neclară, care redă de obicei un protest reținut sau o nemulțumire stăpânită. – Bodogăni + suf. -eală. Vezi definitia »