SILVANÍT s. n. telurură naturală de aur și argint. (< germ. Sylvanit, fr. sylvanite) Vezi definitia »

NIT² s. m. unitate de măsură pentru luminanță, egală cu luminanța uniformă a unei surse cu aria de 1 m², care emite o intensitate luminoasă de o candelă. (< fr., engl., nit) Vezi definitia »

tulít, tulítă, tulíți, tulíte, adj. (reg.) căzut, trântit la pământ (grâul). Vezi definitia »

PRIPĂȘÍT², -Ă, pripășiți, -te, adj. Care s-a stabilit undeva sau pe lângă cineva (venind din altă parte); aciuat. – V. pripăși. Vezi definitia »

promorocít, promorocítă, adj. (reg.) plin de promoroacă, cu promoroacă. Vezi definitia »