ALGÉBRIC, -Ă adj. De algebră, referitor la algebră. [Cf. fr. algébrique]. Vezi definitia »

FENOMENOLÓGIC, -Ă adj. 1. referitor la fenomenologie. 2. (despre o cercetare) care se limitează la descrierea fenomenelor. ◊ referitor la fenomene. (< fr. phénoménologique) Vezi definitia »

TELEMÉTRIC, -Ă, telemetrici, -ce, adj. Care aparține telemetrului sau telemetriei, privitor la telemetru sau la telemetrie; făcut cu ajutorul telemetrului, bazat pe utilizarea telemetrului. – Din fr. télémétrique. Vezi definitia »

MASTÍC s.n. 1. Rășină de origine vegetală, provenită dintr-un arbore exotic. 2. Masă formată dintr-un amestec de substanțe minerale sau organice, care se întărește în contact cu aerul. 3. Substanță pe bază de colofoniu, întrebuințată pentru ungerea rănilor la pomi. [< fr. mastic, cf. gr. mastiche]. Vezi definitia »

ACONDROPLÁZIC, -Ă adj. (Med.) Referitor la acondroplazie. [< fr. achondroplasique]. Vezi definitia »