TÁSTĂ s. f. clapă a pârghiei care acționează ciocănelul ce lovește coarda, respectiv deschide accesul aerului în tuburi la instrumentele muzicale cu claviatură; clapă la mașinile de scris, calculatoare etc. (< germ. Taste, it. tasto) Vezi definitia »

PRÁDĂ, prăzi, s. f. 1. Faptul de a prăda; prădare, jefuire, jaf; devastare. 2. (Concr.) Totalitatea bunurilor materiale și (în trecut) a persoanelor luate de cel care pradă (mai ales în timp de război). ◊ Loc. vb. (Înv.) A face pradă = a prăda. 3. Persoană prinsă, răpită, ajunsă în puterea cuiva. ◊ Expr. Pradă (sau prada) cuiva = la discreția, în stăpânirea unei persoane sau a unui sentiment, a unei idei, a unei porniri. 4. Vietate care servește ca hrană animalelor sălbatice carnivore sau păsărilor răpitoare; p. ext. vânat; p. gener. orice poate servi drept hrană viețuitoarelor. ◊ Pasăre de pradă = pasăre răpitoare. 5. (Reg.) Risipă, cheltuială inutilă. – Lat. praeda. Vezi definitia »

BĂȘICÚȚĂ, bășicuțe, s. f. Diminutiv al lui bășică. [Var.: (reg.) beșicúță s. f.] – Bășică + suf. -uță. Vezi definitia »

POICHILOCITÓZĂ s.f. (Med.) Prezența în sânge a poichilocitelor. [Pron. po-i-. / < fr. poïkilocytose]. Vezi definitia »

ASCARÍDĂ s. f. v. ascarid. Vezi definitia »