HAPLOFÁZĂ s.f. (Biol.) Stare a celulelor sexuale în care nucleele au numai o jumătate din numărul de cromozomi caracteristic celulelor somatice; fază haploidă. [< fr. haplophase]. Vezi definitia »

-DRÓM(Ă) elem. dromo-. Vezi definitia »

ACONITÍNĂ s.f. (Chim.) Alcaloid foarte toxic extras din rădăcinile de aconit, folosit în doze mici în medicină. [< fr. aconitine]. Vezi definitia »

FLÉȘĂ, fleșe, s. f. 1. Acoperiș foarte înalt, în formă de piramidă sau de con, folosit, mai ales în evul mediu, la construcțiile monumentale ale bisericilor. 2. Partea din spate a afetului unui tun. 3. Procedeu ofensiv la scrimă, constând din deplasarea energică și rapidă a corpului înainte. – Din fr. flèche. Vezi definitia »

GALVANOCAÚSTICĂ s. f. folosirea curentului galvanic la cauterizarea țesuturilor bolnave. (< germ. Galvanokaustik) Vezi definitia »