CONVÉNȚIE s. f. 1. înțelegere, acord, pact între state, instituții etc. *contract. *denumire dată unor tratate internaționale. 2. (lit., arte) acceptare tacită a unor procedee, forme sau idei. 3. (pl.) deprindere stabilită prin tradiție. 4. adunare legislativă a Franței între 1792 și 1794. 5. congres al unui partid, al unei grupări politice, reunit în vederea desemnării candidatului la președinție, stabilirii platformei-program etc. (< fr. convention, lat. conventio) Vezi definitia »

PREZBIESTEZÍE, prezbiestezii, s. f. (Med.) Scădere a sensibilității cutanate la bătrâni. [Pr.: -bi-es-] – Din fr. presbyesthésie. Vezi definitia »

HARMALÁIE s. f. V. hărmălaie. Vezi definitia »

HETEROTERMÍE, heterotermii, s. f. Fenomen care constă în pierderea sezonieră a capacității de încălzire, caracteristic animalelor care hibernează. – Din fr. hétérothermie. Vezi definitia »

GEONOMÍE s. f. studiul legilor fizice după care se produc modificările scoarței terestre. (< fr. géonomie) Vezi definitia »