APERITÍV, aperitive, s. n. Gustare care se ia înainte de masă (pentru a deschide pofta de mâncare). – Fr. apéritif (lat. lit. aperitivus). Vezi definitia »

DEGENERATÍV, -Ă adj. Cu caracter de degenerație. [< fr. dégénératif]. Vezi definitia »

DIGESTÍV, -Ă adj. referitor la digestie. ♦ aparat (sau tub) ~ = totalitatea organelor în care are loc digestia; suc ~ = lichid secretat de tubul digestiv și de anexele sale care face digestia. (< fr. digestif) Vezi definitia »

CONSTATÍV, -Ă adj. Cu caracter de constatare; constatativ. [< fr. constatif, cf. lat. constativus]. Vezi definitia »

ESTÍV, -Ă adj. Estival. [< lat. aestivus]. Vezi definitia »