COHÓRTĂ s. f. 1. unitate tactică din infanteria romană, a zecea parte dintr-o legiune. 2. unitate de organizări sportive de tineri. 3. (fig.) mulțime, ceată. ◊ (biol.) grupare de indivizi în cadrul unei populații, o manifestare fiziologică sau comportamentală simultană. 4. totalitatea de indivizi care a trăit același eveniment demografic în cursul aceleiași perioade de timp. (< fr. cohorte, lat. cohors) Vezi definitia »

ZERNOÁICĂ, zernoáice, s.f. v. zârnoaică. Vezi definitia »

MICROFOSÍLĂ s.f. Fosilă de dimensiuni microscopice. [Et. incertă]. Vezi definitia »

credénță, credénțe, s.f. (înv.) mescioara din altarul bisericii catolice pe care stau vasele sfințite; pristol. Vezi definitia »

văruiálă s. f., g.-d. art. văruiélii; pl. văruiéli Vezi definitia »