RABÍNIC, -Ă adj. propriu rabinilor. ♦ limbă ~ă (sau talmudică) = limbă ebraică postbiblică. (< fr. rabbinique) Vezi definitia »

FÁTIC, -Ă adj. Funcție fatică = funcție (determinată de Roman Jakobson) pe care o au cuvintele rostite într-un dialog, de a stabili sau menține contactul dintre partenerii actului de comunicare. [< engl. fatic]. Vezi definitia »

MIOPÁTIC, -Ă, miopatici, -ce, adj. (Med.) Referitor la miopatie, de miopatie. [Pr.: mi-o-] – Din fr. myopathique. Vezi definitia »

EPICURÉIC, -Ă adj. Epicurian. [Cf. germ. epikureisch]. Vezi definitia »

CENOBÍTIC, -Ă, cenobitici, -ce, adj. Al cenobiților, de cenobiți. – Din fr. cénobitique. Vezi definitia »