RESPÍNGE vb. tr. 1. a împinge înapoi; a îndepărta, a alunga. ◊ a refuza. 2. a rezista unui atac; a sili pe dușman să se retragă. (< it. respingere) Vezi definitia »

abstráge (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. abstrág, imperf. 3 sg. abstrăgeá; part. abstrás Vezi definitia »

coînțelege vb. III refl. (reg., înv.) a se înțelege, a fi în raporturi bune cu cineva. Vezi definitia »

ÎNFRẤNGE, înfrấng, vb. III. Tranz. A învinge, a birui, a bate (în luptă). ♦ A-și stăpâni o anumită stare sufletească. ♦ (Rar) A nesocoti voința cuiva, a călca o lege, o dispoziție etc. [Perf. s. înfrânsei, part. înfrânt] – Lat. infrangere. Vezi definitia »

BROOKS RANGE [brux reindʒ], culme muntoasă în N Pen. Alaska (S.U.A.) între M. Ciukotsk și granița cu Canada. Lungime: c. 1.000 km. Alt. max.: 3.048 m (vf. Mt. Michelson). Alcătuită din roci paleozoice și șisturi cristaline ridicate în cadrul fazei laramice. Formează cumpăna de ape între fl. Yukon și rîurile bazinului Arctic. Include grupurile muntoase De Long, Baird, Endicott etc. Zăpezi veșnice. Vezi definitia »