Definita cuvantului biruit
BIRUÍT, -Ă, biruiți, -te, adj. Bătut în luptă, întrecut într-o competiție, învins, înfrânt. ♦ Fig. Stăpânit de un sentiment puternic, de o patimă etc. – V. birui.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu biruit
HOIT, hoituri, s. n. 1. Cadavru intrat în descompunere; mortăciune, stârv, leș1. 2. Fig. (Pop.) Om mare, gras și greoi în mișcări. – Din magh. dial. holt (= halott). Vezi definitia »
covăít, -ă, covăíți, -te, adj. (reg. înv.) încovoiat, covăiat. Vezi definitia »
nepăciuít, -ă, adj. (înv.) lipsit de pace; agitat, neliniștit. Vezi definitia »
PIROFÍT, -Ă adj. (Despre plante) Ale cărei organe subterane profunde pot supraviețui focului sau ale cărei semințe posedă un înveliș gros lignificat, care plesnește sub efectul căldurii incendiului, favorizând germinarea semințelor respective. [< fr. pyrophyte, cf. gr. pyr – foc, phyton – plantă]. Vezi definitia »
GAMETOFÍT s.n. (Bot.) Plantă care se înmulțește prin gameți. [< fr. gamétophyte, cf. gr. gametes – soț, phyton – plantă]. Vezi definitia »