LOCOMOTÍVĂ s.f. Vehicul de cale ferată cu mijloc de tracțiune propriu, folosit pentru a tracta vagoanele. ◊ Locomotivă Pacific = locomotivă de mare viteză, cu trei roți motoare, folosită mai ales pentru trenurile rapide; locomotivă Atlantic = locomotivă de tracțiune grea cu cinci roți motoare. [Cf. fr. locomotive, germ. Lokomotive]. Vezi definitia »

PÓLCĂ¹, polci, s. f. (Reg.) Haină femeiască de stofă (căptușită sau îmblănită), de diferite lungimi, croită pe talie, care se poartă la țară. – Din rus. pol'ka „poală a hainei”. Vezi definitia »

roditúră, roditúri, s.f. (înv.) 1. geneză. 2. jertfă. Vezi definitia »

RUPTÚRĂ s. f. 1. rupere. 2. separare, întrerupere a legăturilor de prietenie între persoane, state. 3. (med.) lipsă de continuitate, intervenită brusc într-un organ. (< fr. rupture) Vezi definitia »

HEXAGRÁMĂ s.f. (Lit.) Reunire a șase litere. [< fr. hexagramme, cf. gr. hex – șase, gramma – literă]. Vezi definitia »