ANORTÍT s. n. feldspat plagioclaz de calciu cenușiu, sticlos, în rocile eruptive bazice și în unele șisturi cristaline. (< germ. Anorthit) Vezi definitia »

ANTIMONÍT s. m. stibină. (< fr. antimonite) Vezi definitia »

pestít², -ă, adj. (înv.) 1. care rămâne, care întârzie, care zăbovește, care amână. 2. mult. Vezi definitia »

PÂRLÍT¹ s. n. Faptul de a (se) pârli; pârlire. – V. pârli. Vezi definitia »

pomănuít, pomănuíți, s.m. (înv. și reg.) persoană căreia i se dă de pomană, căreia i se face un bine, un serviciu. Vezi definitia »