UROBILINURÍE s. f. prezența urobilinei în urină. (< fr. urobilinurie) Vezi definitia »

IZOCEFALÍE s. f. principiu compozițional în pictura bizantină potrivit căruia toate capetele personajelor dintr-un tablou erau prezentate la aceeași înălțime, indiferent de planuri, atitudini și talie. (< fr. isocéphalie) Vezi definitia »

acioaie s. f. invar. 1. metal sau aliaj fără valoare 2. bijuterie fără valoare, tinichea 3. cuțit Vezi definitia »

OCEANOLOGÍE s.f. Știință care se ocupă cu studiul complex al oceanului planetar. [Pron. -cea-, gen. -iei. / < germ. Ozeanologie, cf. gr. okeanos – ocean, logos – știință]. Vezi definitia »

EUTIMÍE s. f. component exterior vesel; dispoziție afectivă normală. (< fr. euthymie) Vezi definitia »