Definita cuvantului armură
ARMÚRĂ s. f. 1. îmbrăcăminte de protecție din plăci de metal și zale, la războinicii medievali. 2. mod de împletire a fibrelor de urzeală cu cele de bătătură ale unei țesături. 3. (muz.) totalitatea sunetelor de alterație la cheie, spre a indica tonalitatea; armatură. (< fr. armure)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu armură
CARDIOSCLERÓZĂ s.f. Scleroză a miocardului. [Pron. -di-o-. / < fr. cardiosclérose]. Vezi definitia »
RĂSCROITÚRĂ, răscroituri, s. f. Răscroială. [Pr.: -cro-i-] – Răscroi + suf. -tură. Vezi definitia »
MÂRȘÁLĂ s. f. (Reg.) Mâzgă depusă pe pietrele care stau în apă. Vezi definitia »
HOLOFRÁZĂ s. f. (în unele limbi) frază exprimată printr-un singur cuvânt. (< fr. holophrase) Vezi definitia »
OHÁBĂ, ohabe, s. f. (Înv.) 1. Moșie (ereditară) inalienabilă, scutită de impozite și de prestații. 2. Denumire a imunității boierești și mănăstirești în evul mediu, în Țara Românească. – Din sl. ohaba. Vezi definitia »