LÍRĂ¹ s.f. 1. Instrument muzical cu coarde în formă de arc foarte îndoit, cu care poeții din antichitate își acompaniau recitarea poemelor. ♦ (Fig.) Simbol al talentului poetic, al poeziei (lirice). 2. Dispozitiv în formă de liră (1), care permite dilatarea unei conducte. 3. Priză de curent folosită la vehiculele cu tracțiune electrică. 4. Element decorativ în formă de liră (1), utilizat îndeosebi în mobila biedermeier. [< fr. lyre, it. lira, lat., gr. lyra]. Vezi definitia »

EXLIBRÍSTICĂ s.f. Colecție de ex-libris; studiul ex-librisurilor. [< ex-libris + -istică]. Vezi definitia »

CÂRCIUMĂRÍȚĂ, cârciumărițe, s. f. Cârciumăreasă (1). [Var.: crâșmăríță, (reg.) cârcimăríță s. f.] – Cârciumar + suf. -iță. Vezi definitia »

CAPROLACTÁMĂ s. f. substanță organică de tipul amidelor ciclice, din care se fabrică materiale plastice, ca relon, capron, perlon etc. (< fr. caprolactame) Vezi definitia »

puiculeánă, puiculéne, s.f. 1. (pop.) puicuță, puiculiță, iubiță, iubițea, iubițică. 2. (reg.; art.) numele unui dans popular; melodia după care se execută acest dans. Vezi definitia »