CUSĂTÚRĂ, cusături, s. f. 1. Cusut. ♦ Faptul de a coase între ele marginile unei plăgi, după o intervenție chirurgicală. 2. Locul unde se îmbină, prin cusut, două bucăți de stofă, de pânză etc.; ața cu care s-a cusut. ♦ Linie de asamblare, prin nituire sau prin sudare, a două plăci sau piese metalice. ♦ Loc unde s-a efectuat o cusătură (1), după o intervenție chirurgicală. 3. Felul cum este cusut ceva, modelul, punctul cu care se coase; p. ext. ornamentele cusute pe o pânză, pe o stofă etc. 4. Lucru la care coase cineva. [Var.: (reg.) cusutúră s. f.] – Cusut + suf. -ură. Vezi definitia »

CICLOGENÉZĂ s. f. (met.) ansamblu de procese care determină formarea ciclonilor. (< fr. cyclogenèse) Vezi definitia »

HIPOHIDRÓZĂ s.f. (Med.) Diminuare a secreției sudorale. [< fr. hypohidrose, cf. gr. hypo – sub, hidros – sudoare]. Vezi definitia »

DISCOMICÓZĂ s. f. boală caracterizată prin numeroase abcese cronice, provocată de discomicete. (< fr. discomycose) Vezi definitia »

MIXOPOIÉZĂ s. f. secreție de produse mucilaginoase. (< fr. myxopoïese) Vezi definitia »