ASPIRÁȚIE, aspirații, s. f. 1. Aspirare. ♦ Deplasare a unui lichid într-o conductă prin micșorarea presiunii aerului din ea. 2. (Fon.) Zgomot produs prin frecarea aerului în trecerea lui prin laringe în cursul pronunțării unor sunete. 3. Fig. Năzuință, dorință, râvnă. [Var.: (înv.) aspirațiúne s. f.] – Din fr. aspiration. Vezi definitia »

HIPOCRINÍE s. f. diminuare excesivă a secrețiilor glandulare. (< fr. hypocrinie) Vezi definitia »

POLIMASTÍE s. f. anomalie congenitală prin mai multe mamele. (< fr. polymastie) Vezi definitia »

ASTROMETEOROLOGÍE s. f. studiul fenomenelor meteorologice care au loc în atmosfera planetelor. (< fr. astrométéorologie) Vezi definitia »

CARDIOBALISTOGRAFÍE s. f. balistocardiografie. (< fr. cardiobalistographie) Vezi definitia »